Dacă abia ai născut sau ești pe cale să devii mamă, cu siguranță ai auzit și citit multe despre alăptare. Știi deja că laptele matern este neprețuit, dar și că imaginile acelea înduioșătoare cu mame cu prunci la sân nu spun tot adevărul; că, în fapt, nu e deloc simplu. Ei bine, așa e, alăptarea vine cu multe provocări, mai ales la început. Vine însă și cu avantaje și beneficii deloc de neglijat.
Bunăoară, oamenii de știință au stabilit, de curând, că micuții alăptați la vârsta de șase luni prezintă apoi scoruri mai mari la testele de inteligență. Ei se descurcă mai bine la citit și matematică, dar la capitolul abilităților conversaționale. Altfel spus, alăptarea nu e importantă doar pentru hrană și protecție. Această ajută creierul copilului să se dezvolte armonios, iar acest efect se menține ani la rând.
De ce era nevoie de un astfel de studiu?
De-a lungul timpului, numeroase studii au analizat legătura dintre alăptare și dezvoltarea cognitivă sau comportamentală a copiilor. Rezultatele au fost, însă, amestecate: unele au arătat beneficii clare, altele – mai puțin concludente. De ce? Dimensiunile reduse ale grupurilor de studiu, diferențele de metodologie și, uneori, lipsa unor măsurători obiective.
Unul dintre cele mai puternice argumente din trecut provenea dintr-un studiu clinic desfășurat în Belarus. Acolo, mamele care au primit sprijin pentru a alăpta mai mult au avut copii cu un coeficient de inteligență verablă (IQ verbal) mai mare. Vocabularul lor era mai bogat, iar rezultate la scriere și citire – mai bune. Îmbunătățirile au persistat până în adolescență, însă nu s-au observat diferențe majore de comportament.
Pe lângă aceste cercetări, meta-analizele sistematice – care adună și analizează mai multe studii – au confirmat o asociere pozitivă între alăptare și IQ, iar unele au extins concluziile și la funcțiile executive, cogniție și comportament. Chiar dacă efectele nu păreau semnificative, ele deveneau mai vizibile atunci când alăptarea continua și după vârsta de șase luni.
Datele internaționale susțin, de asemenea, această direcție. În Scoția, un studiu realizat pe un eșantion de 177.000 de copii a arătat că micuții alăptați au un risc mai scăzut de dificultăți de învățare. În Japonia și Australia, studiile au raportat întârzieri de dezvoltare reduse și o evoluție mai bună a limbajului și inteligenței la copiii alăptați.
Chiar și așa, puține cercetări au explorat consecințele neurocognitive în profunzime, cu ajutorul unor seturi mari de date și a unor măsurători diverse, dincolo de simpla evaluare a IQ-ului. Aici intervine noul studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.
Cum a fost realizat studiul?
Studiul face parte din Avon Longitudinal Study of Parents and Children (ALSPAC) – unul dintre cele mai ample proiecte de cercetare din Marea Britanie, care a urmărit peste 14.500 de femei însărcinate și copiii lor.
Mamele și tații au completat chestionare încă din timpul sarcinii și după naștere, oferind informații detaliate despre modul de hrănire al bebelușilor și despre contextul social și familial.
Pentru această analiză, cercetătorii și-au concentrat atenția pe alăptarea la șase luni, indiferent dacă aceasta era exclusivă sau parțială. Au comparat copiii care erau încă alăptați la această vârstă cu cei care nu fuseseră alăptați deloc, excluzându-i pe cei înțărcați înainte de șase luni.
Au fost luați în considerare și factori importanți care pot influența atât decizia de a alăpta, cât și dezvoltarea copilului. Printre aceștia se numără: educația părinților, vârsta mamei la naștere, ordinea nașterii, condițiile de locuire, tipul de naștere și fumatul în sarcină.
Rezultatele copiilor au fost evaluate prin 373 de măsurători neurocognitive – un număr impresionant. Acestea au fost obținute din rapoarte ale părinților, profesorilor, dar și prin testări directe realizate de echipa ALSPAC, din copilărie până în adolescență.
Pentru a fi considerate semnificative, rezultatele au trecut printr-un filtru statistic foarte strict. Această abordare a redus riscul ca unele asocieri să fie doar întâmplătoare.
Ce au descoperit cercetătorii?
Analiza a arătat că 42 de măsurători neurocognitive au avut legături semnificative cu alăptarea la șase luni. Să le luăm pe rând:
IQ: copiii alăptați au avut scoruri mai mari la IQ verbal, de performanță și total, atât la 8 ani, cât și la 15 ani, cu un avantaj de 4–5 puncte.
Citire: abilitățile de lectură au fost constant mai bune, confirmate inclusiv de evaluările naționale.
Matematică: rezultatele au fost mai ridicate atât în evaluările profesorilor, cât și în testele standardizate.
Limbaj și conversație: deși unele măsurători lingvistice au fost mixte, la vârsta de 9 ani s-au observat îmbunătățiri clare în conversațiile pragmatice, măsurate prin „Children’s Communication Checklist”. Acesta este un rezultat nou și foarte interesant. Arată că alăptarea ajută copilul nu doar să „știe” mai multe, ci și să se exprime mai bine.
Dezvoltare motorie fină: la vârstele de 30 și 42 de luni, copiii alăptați au avut abilități mai dezvoltate.
Comportament: beneficiile au fost mai reduse, dar totuși observabile. Copiii alăptați erau mai puțin hiperactivi și aveau un nivel de agitație mai scăzut în anii de grădiniță.
Pe lângă acestea, s-a mai observat o tendință mai mare spre folosirea mâinii drepte și un „locus de control intern” mai puternic la vârsta de 8 ani. Cu alte cuvinte, acești copii simțeau că pot controla mai bine ceea ce li se întâmplă. Locusul de control este un concept folosit în psihologie pentru a pune în evidență nivelul de încredere al unei persoane în capacitatea sa de a gestiona experiențele și situațiile cu care se confruntă.
Punctele forte și limitele studiului
Un mare avantaj al acestei cercetări este că a inclus un număr foarte mare de participanți și a folosit date obiective, provenite de la profesori și testări standardizate, nu doar din relatările părinților. De asemenea, a analizat nu doar IQ-ul, ci sute de aspecte legate de dezvoltarea copiilor.
Pe de altă parte, studiul are și limite. Majoritatea participanților erau europeni albi, ceea ce face ca rezultatele să nu poată fi generalizate automat la toate populațiile. În plus, unele date lipsă ar fi putut afecta precizia rezultatelor. Pragurile statistice foarte stricte, deși au redus erorile, ar fi putut „ascunde” și unele efecte reale, dar mai subtile.
Cu toate acestea, mesajul principal al studiului este clar: alăptarea până la șase luni aduce beneficii cognitive vizibile și de durată pentru copii.
Nu vorbim doar despre un IQ puțin mai mare, ci și despre capacitatea copilului de a citi mai bine, de a înțelege matematica mai ușor și de a comunica mai clar și mai eficient. Toate acestea sunt abilități care îi vor ajuta pe copii la școală, în relațiile sociale și chiar în viața de adult.
Sigur, cercetătorii atrag atenția că studiul nu poate demonstra o legătură cauzală absolută. Nu se poate afirma că beneficiile se datorează în exclusivitatea alăptării. Totuși, faptul că rezultatele s-au menținut și după ce au fost luați în calcul factori sociali și educaționali puternici arată că există o influență reală și valoroasă.
Un argument în plus pentru a susține alăptarea
E drept, fiecare mamă își alege propriul drum și nu întotdeauna alăptarea este posibilă sau ușoară. Rezultatele studiului însă sunt mai mult decât încurajatoare. Atunci când alăptarea este menținută până la șase luni, copilul beneficiază nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, până în adolescență și mai poate mai departe de atât.
Beneficiile merg dincolo de sănătatea fizică și imunitate. Ele influențează inteligența, performanțele școlare și chiar felul în care copilul se exprimă și relaționează cu ceilalți.
Așadar, dragă mămică, încearcă și nu renunța ușor la alăptare. Dacă ai nevoie de ajutor, cere-l. Caută sprijin și răspunsuri la oamenii pregătiți să te lămurească. Nu lua decizii pripite. Ai în vedere că perseverența și efortul de acum contribuie la clădirea unui viitor mai frumos pentru puiul tău.
Foto: shutterstock.com
