Un pas mic pentru el, unul uriaș pentru tine! Pentru majoritatea părinților, primii pași nesiguri ai micuților sunt un motiv de nespusă bucurie. Nu-și mai încap în piele de mândrie. E ca și cum ar lua un examen foarte important sau ar câștiga un maraton, poate chiar un ultramaraton. De multe ori, chiar așa se simte. Ca o cursă. Întrebările și remarcile mai mult sau mai puțin binevoitoare al celor din jur contribuie din plin la conturarea acestei percepții deformate. „Și… a început să meargă?”, „Cât are, încă nu merge?”, „Al meu la 11 luni mergea bine de tot!” sau „Vai, ce mic e și vrea să meargă!”… E aproape imposibil să nu fi auzit tipul acesta de replici în conversațiile cu părinții la de locurile de joacă, în familie sau între prietenii cu copii.
Așa stând lucrurile, este firesc să vrei să știi de ce unii copii încep să meargă mult mai devreme decât alții. Ce influențează această achiziție motorie și ce spune asta despre copilul tău? Ei bine, oamenii de știință vin cu date și perspective surprinzătoare.
Primii pași ai bebelușului, un subiect de cercetare
Multă vreme s-a considerat că mediul în care crește un copil determină ritmul său de dezvoltare. Prin urmare, și momentul în care acesta va merge. Iată că lucrurile nu stau tocmai așa. Un studiu revoluționar realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Surrey, Marea Britanie, în colaborare cu oameni de știință din Țările de Jos și Norvegia, pune în evidență rolul semnificativ al geneticii și în această privință.
Pentru a obține date relevante, oamenii de știință au analizat date genetice de la peste 70.000 de bebeluși. După multe corelații, au reușit să identifice 11 markeri genetici care influențează momentul în care copiii fac primii pași. Sunt parțial aceiași factori care influențează dezvoltarea creierului, inclusiv cantitatea de pliuri și creste de pe suprafața exterioară a creierului („cortexul”).
Practic, analiza a arătat că genetica explică aproape 25% din variația vârstei la care un copil face primii pași. E cu mult mai mult decât se credea până acum. Cu alte cuvinte, unele diferențe între copii nu țin de ceea ce facem sau nu facem ca părinți. Pur și simplu, e vorba de de moștenirea genetică.
Concluziile studiului nu se opresc aici. Ceea ce e cu adevărat interesant, abia urmează să fie detaliat.
Mersul precoce nu e neapărat de bun augur
În mod obișnuit, mersul timpuriu este asociat cu performanțe superioare. De aici și entuziasmul oamenilor atunci când un copil face primii pași la 10 – 11 luni sau chiar mai devreme. Sunt situații, ce-i drept mai rare, în care bebelușii fac primii lor pași la 8 sau 9 luni.
Noul studiu sugerează că, în fapt, mersul tardiv ar trebui să-i încânte mai mult pe părinți. Și asta pentru că debutul întârziat al mersului independent pare să fie influențat de unele dintre aceleași gene implicate în atingerea unor rezultate școlare mai bune și a unui nivel de educație mai ridicat. Și mai curios de atât e că în cazul bebelușilor cu aceste gene a fost observat un risc mai mic de ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție).
Deși contrar intuiției (pentru că întârzierea mersului e considerată un semn de întârziere în dezvoltare), acest fenomen poate fi explicat prin faptul că un copil hiperactiv sau cu o atenție mai scurtă se mișcă mai mult. Prin urmare, are parte de un antrenament mai intens al sistemului motor, care favorizează un mers mai precoce.
În plus, studiul a arătat că micuții predispuși genetic să facă primii pași mai târziu tind să aibă volume mai mari ale unor regiuni cerebrale implicate în controlul mișcărilor. Acest lucru sugerează că o dezvoltare cerebrală mai lentă, dar mai complexă, poate duce la întârzieri în mers, dar și la beneficii în zone precum planificarea motorie și integrarea senzorială. Genele asociate cu vârsta la care copilul începe să meargă sunt active în zonele cerebrale legate de mișcare și sunt implicate în neurogeneză, în special în perioada prenatală (19 – 24 săptămâni de sarcină).
Implicații pentru sănătatea publică și intervenție
Este important de subliniat, totuși, că toate aceste legături sunt modeste și nicidecum nu reflectă o relație de tip cauză-efect. Nu înseamnă că fiecare copil care începe să meargă devreme va avea ADHD sau că fiecare copil cu ADHD a mers devreme. La fel cum nu garantează că un copil care începe să meargă mai târziu va avea abilități cognitive mai bune pe termen lung. Este vorba doar de niște tendințe genetice. Ele se pot sau nu manifesta. Cu toate acestea, contribuie la o înțelegere mai profundă a dezvoltării copilului.
Autorii cercetării propun ca scorurile poligenice pentru vârsta la care debutează mersul să fie investigate ca instrumente de sprijin în predicția timpurie a riscurilor de dezvoltare, alături de alte informații clinice. În felul acesta, intervențiile ar putea fi personalizate mai eficient și inițiate din timp. Încă din primii ani de viață, o perioadă în care creierul este cel mai receptiv la schimbare.
Mersul bebelușului – rolul mediului rămâne esențial
Chiar dacă genetica are un rol semnificativ, mediul în care trăiește copilul este extrem de important. Și nutriția joacă un rol crucial. Copiii subnutriți pot avea energie mai puțină, forță musculară mai slabă și o motivație mai scăzută pentru explorare.
Un alt aspect important este spațiul. Bebelușii care petrec mult timp în leagăne, balansoare sau în brațe, fără a avea ocazia să se miște liber, întârzie mai des învățarea mersului. În schimb, copiii care au acces la spații sigure și deschise unde pot explora sunt încurajați în mod natural să-și dezvolte musculatura, coordonarea și toate abilitățile necesare mersului.
Specialiștii sfătuiesc părinții să nu se grăbească să intervină imediat, dacă micuțul se frustrează că nu poate ajunge la o jucărie, care este în afara razei lui de acțiune. Este o șansă excelentă de a-și pune la treabă mușchii și și de a învăța cum să găsească soluții singur.
Când ar trebui să te îngrijorezi?
Mulți părinți așteaptă cu nerăbdare primii pași ai copilului, presupunând că aceștia vor avea loc până la împlinirea vârstei de un an. Realitatea este că intervalul de normalitate pentru atingerea acestei borne de dezvoltare este foarte larg. Vorbim de o perioadă cuprinsă între 8 și 18 luni. Așadar, ai răbdare și nu forța lucrurile.
Ca să îți dai seama în ce punct se află puiul tău, ai în vedere că dezvoltarea abilităților motorii mari urmează un tipar „de sus în jos”: mai întâi controlul capului, apoi al umerilor și trunchiului, urmate de genunchi și picioare.
Iată câteva semne care pot indica o nevoie de evaluare medicală:
- Nu se ridică în picioare, sprijinindu-se până la 12 luni
- Nu se deplasează, ținându-se de mobilă până la 15 luni
- Nu merge independent până la 18 luni
Ce implică o evaluare medicală? Observarea atentă a comportamentului, un istoric detaliat și un control fizic. Poți aduce și videoclipuri pentru a arăta exact ce poate sau nu poate face copilul tău.
În multe țări, lipsa mersului independent până la vârsta de 18 luni este considerat un semnal de alarmă.. Această întârziere necesită investigații suplimentare, deoarece poate indica probleme precum tulburări musculare, afecțiuni neurologice sau întârzieri generale în dezvoltare. Cu toate acestea, conform datelor anterioare, doar aproximativ o treime dintre copiii care încep să meargă târziu ajung să aibă tulburări de dezvoltare.
Cu ce trebuie să rămâi
Această nouă cercetare nu înlocuiește evaluările individuale, dar oferă medicilor informații suplimentare valoroase. În viitor, ar putea ajuta la înțelegerea mai exactă a întârzierilor în dezvoltarea motorie și la sprijinirea mai eficientă a copiilor cu nevoi speciale.
Mesajul final al cercetătorilor: fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare și e important să i-l respectăm. Nu e nicio competiție. Faptul că merge mai devreme sau mai târziu poate oferi niște indicii, dar nu spune totul despre cine va deveni.
Surse:
https://www.surrey.ac.uk/news/scientists-discover-genes-influence-when-babies-start-walking#:
https://www.nature.com/articles/s41562-025-02145-1
https://neurosciencenews.com/genes-baby-walking-28844
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S089142222100069X
https://www.thebrighterside.news/post/why-some-babies-walk-early-and-others-late-its-in-their-genes
Foto: shutterstock.com
