Pneumonie, diaree severă, orbire, encefalită sau chiar sucombarea organismului… Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei. Această infecție virală poate avea consecințe devastatoare, în special în cazul copiilor foarte mici, dar nu numai. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rujeola a cauzat aproximativ 107.500 de decese la nivel mondial, într-un singur an – 2023. Datele disponibile pentru același an au scos la iveală o creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri: aproximativ 10,3 milioane de cazuri, cu 20% mai multe decât în 2022.
Din păcate, lucrurile nu stau prea bine nici în țara noastră. De fapt, nu stau deloc bine. Conform UNICEF, România a înregistrat, în anul 2024, cel mai mare număr de cazuri de rujeolă (30.692) din întreagă regiune europeană, urmată de Kazahstan, cu 28.147 de cazuri. În total, în regiune, au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă pentru 2024 – dublu față de 2023. Este pentru prima oară în ultimii 25 de ani când se atinge această valoare a incidenței.
Cum s-a ajung aici? Experții spun că această explozie globală este o consecință directă a scăderii îngrijorătoare a acoperii vaccinale.
Am uitat pericolele
În anii 1960, înainte ca vaccinarea pe scară largă să fie implementată, rujeola provoca, în medie, 2,6 milioane de decese anual. E greu de imaginat astăzi, dar tocmai asta este problema.
Pe măsură ce rujeola a devenit o boală rară, societatea a început să uite cât de periculoasă poate fi. Am uitat cât de contagioasă e – o singură persoană infectată poate transmite virusul până la 90% dintre persoanele nevaccinate din apropiere. Am uitat și cât de eficientă este vaccinarea – două doze oferă peste 90% protecție de lungă durată.
În plus, în multe situații, peste această memorie estompată a venit ceva și ceva și mai periculos: neîncrederea. Dezinformarea, miturile despre vaccinuri și retorica antivaccin se răspândesc, la fel ca virusul, lăsând tot mai mulți copii neprotejați și vulnerabili.
Și nu e vorba doar despre boala în sine. Cercetări recente sugerează că vaccinarea împotriva rujeolei poate aduce beneficii suplimentare surprinzătoare pentru sănătate. S-a demonstrat că, în cazul copiilor care primesc vaccinul, riscul de a contracta alte infecții – care nu au legătură cu rujeola – este semnificativ mai scăzut. Oamenii de știință explică această protecție extinsă prin faptul că vaccinarea previne pierderea memoriei imunologice, un fenomen bizar, numit „amnezie rujeolică”.
Cum afectează rujeola memoria sistemului imunitar
Sistemul nostru imunitar conține diverse tipuri de celule care ne protejează împotriva infecțiilor. Unele produc anticorpi care neutralizează virusurile, altele detectează și distrug celulele infectate. Memoria imună permite organismului să „își amintească” infecțiile anterioare și să reacționeze mai rapid în viitor.
Ei bine, rujeola poate reduce numărul și diversitatea acestor celule cu memorie. Ca atare, organismul redevine vulnerabil la o gamă largă de boli pentru care dezvoltaseră anterior imunitate. Cu alte cuvinte, virusul nu doar că îmbolnăvește copiii pe termen scurt, ci poate anula ani întregi de protecție imunitară.
Un studiu de referință
Dorind să vadă dacă amnezia imună este reală, cum anume se produce și cât de gravă este, oamenii de știință și-au unit eforturile și au pus la cale o cercetare organizată în mai multe etape. În primă fază, echipa internațională condusă de cercetători de la Harvard Medical School (HMS), Brigham and Women’s Hospital (BWH) și Harvard T.H. Chan School of Public Health a analizat probe de sânge de la 77 de copii nevaccinați din Țările de Jos, cu ajutorul unui instrument numit VirScan. Acesta permite detectarea anticorpilor antivirali și antibacterieni din sânge, oferind o imagine de ansamblu a istoricului imunitar al unei persoane. Probele de sânge au colectate în timpul unui focar de rujeolă, atât înainte, cât și la două luni după infecție. Pentru comparație, rezultatele au fost corelate cu alte probe de la 115 persoane neinfectate.
Descoperirea a fost uluitoare! Cercetarea a arătat că virusul rujeolei a eliminat între 11% și 73% dintre anticorpii avuți înainte de boală. Vorbim de anticorpi care protejează împotriva tulpinilor virale și bacteriene la care subiecții erau anterior imuni – de la gripă la herpes și la bacterii care provoacă pneumonie și infecții cutanate. Dacă, de exemplu, cineva avea 100 de anticorpi specifici înainte de rujeolă, după infecție, mai existau doar 50. Este o pierdere dramatică a protecției imunitare.
Cercetătorii au comparat această pierdere cu un album de fotografii ale infractorilor în care cineva a perforat exact zonele-cheie, cum ar fi ochii sau gura. Drept urmare, sistemul imunitar „vede” agresorii, dar nu-i mai poate recunoaște.
Într-o a doua fază a studiului, oamenii de știință au replicat investigațiile pe maimuțe rhesus, analizându-le anticorpii înainte și la cinci luni după infecția cu rujeolă. La fel ca la oameni, maimuțele au pierdut între 40 și 60% din anticorpii preexistenți împotriva altor boli virale și bacteriene.
Sistemul imunitar trebuie „să reînvețe” cum să protejeze organismul
Acest studiu este prima dovadă directă și convingătoare a existenței amneziei imunitare provocate de rujeolă. În plus, cercetarea a relevat că imunitatea „ștearsă” de virusul rujeolic se reface, însă doar în timp, odată cu reexpunerea la diverși agenți patogeni. Acest proces poate dura între 2 și 3 ani după infecție, perioadă în care copiii sunt mai expuși altor boli grave, cum ar fi pneumonia sau infecțiile gastrointestinale.
Această pierdere amplă a protecției imunitare poate explica de ce epidemiile de rujeolă sunt adesea urmate de creșteri bruște ale numărului de îmbolnăviri de natură infecțioasă. Studiile în curs explorează impactul amneziei rujeolei în regiuni precum Africa de Vest, unde rujeola și alte infecții rămân răspândite.
Testele suplimentare au arătat că infecțiile severe cu rujeolă reduc mai mult imunitatea decât cele ușoare, ceea ce este îngrijorător în special pentru copiii malnutriți sau cu deficiențe imunitare.
„Un copil sănătos s-ar putea descurca, deși cu un sistem imunitar slăbit. Însă cei care sunt deja vulnerabili – cu infecții severe sau deficiențe nutriționale – pot ajunge în situații critice”, a subliniat profesorul Stephen Elledge, unul dintre autorii studiului.
Revaccinarea cu toate vaccinurile de rutină (precum cele împotriva hepatitei sau poliomielitei) după o infecție cu rujeolă ar putea ajuta la refacerea rapidă a imunității, spun cercetătorii.
Un vaccin care face mai mult?
Este important de menționat că această diminuare a imunității provocată de boală nu a fost observată la copiii vaccinați antirujeolic. Prin urmare, vaccinarea protejează împotriva acestui efect nociv.
Pe lângă aceasta, mai există o teorie privind beneficiile extinse ale vaccinului, cunoscută sub numele de „efect nespecific”. Spre deosebire de amnezia rujeolică, care explică modul în care virusul slăbește imunitatea, efectul nespecific sugerează că vaccinul împotriva rujeolei întărește activ sistemul imunitar împotriva unei game largi de agenți patogeni.
Mecanismele biologice ale acestui efect benefic au fost explicate de curând de o cercetare derulată de data aceasta doar la nivel european. O echipă de oameni de știință de la mai multe centre și universități din Olanda și Germania au demonstrat că vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) poate induce imunitate antrenată („trained immunity”), prin reprogramarea funcțională și metabolică a unor celule implicate în răspunsul imun înnăscut și adaptativ. Practic, după vaccinare, acele celule și-au îmbunătățit funcționalitatea, devenind mai eficiente în combaterea altor boli.
De ce rujeola nu este doar o erupție cutanată
Inclusă în categoria bolilor copilăriei, rujeola este, în general, asociată doar cu febra și erupția roșie. De aici și termenul popular de „pojar”. În realitate, e mai mult decât atât. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rujeola este una dintre cele mai contagioase boli virale. Se răspândește extrem de ușor pe cale aeriană sau prin picături de salivă expulzate la tuse sau strănut, având o perioadă de incubație de 10 – 14 zile. Pe lângă ștergerea memoriei imunitare și implicațiile acesteia pe termen lung, rujeola poate conduce la complicații grave imediate.
Cifre care vorbesc da la sine
Pe lângă complicațiile comune, precum otita și diareea (apar la 1 din 10 copii cu rujeolă), boala poate determina complicații severe, care necesită spitalizare și pot duce chiar la deces.
Pneumonie
Până la 1 din 20 de copii care fac rujeolă dezvoltă pneumonie, aceasta fiind cea mai frecventă cauză de deces din cauza rujeolei la copiii mici.
Encefalită
Aproximativ 1 din 1.000 de copii cu rujeolă va dezvolta encefalită (inflamație a creierului). Aceasta poate duce la convulsii și poate lăsa copilul cu surditate sau dizabilitate intelectuală.
Deces
Între 1 și 3 din fiecare 1.000 de copii infectați cu rujeolă vor muri din cauza complicațiilor respiratorii și neurologice.
Panencefalita sclerozantă subacută (SSPE)
Această boală foarte rară, dar fatală, a sistemului nervos central este cauzată de o infecție cu virusul rujeolic dobândită mai devreme în viață. Apare, de obicei, la 7–10 ani după ce o persoană a avut rujeolă, chiar dacă aceasta părea că s-a recuperat complet. Riscul de a dezvolta SSPE poate fi mai mare la persoanele care fac rujeolă înainte de vârsta de 2 ani. Se estimează că ar avea o incidență de 7-11 cazuri la 100.000 de copii afectați de rujeolă.
Sunt riscuri pe care nu ai vrea să ți se asumi, nu-i așa?
Vaccinarea rămâne esențială
OMS precizează că, la nivel global, vaccinurile împotriva rujeolei au prevenit peste 60 de milioane de decese între 2000 și 2023. Și aceasta pentru că riscurile de infectare scad cu circa 93% după o singură doză. Schema completă de două doze asigură o protecție și mai mare – de aproximativ 97%. În plus, protecția este de lungă durată.
Trebuie menționat faptul că vaccinul împotriva rujeolei este un vaccin viu atenuat. Cu alte cuvinte, acesta folosește o versiune slăbită a virusului pentru a stimula un răspuns imun puternic. Vaccinurile vii, inclusiv vaccinul BCG pentru tuberculoză, sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a antrena sistemul imunitar pe scară largă, ceea ce ar putea explica această protecție nespecifică.
Așadar, indiferent dacă protecția suplimentară oferită de vaccin este rezultatul prevenirii amneziei imune, al unei întăriri nespecifice a sistemului imunitar sau al ambelor, concluzia rămâne aceeași: vaccinați copiii împotriva rujeolei. Pentru că atunci când îi protejăm de rujeolă, este posibil să îi protejăm de un lanț invizibil de boli.
Nu pleca urechea la spun unii și alții despre așa-zisele pericole ale vaccinurilor. Sunt multe informații nefondate și mituri antivacciniste care au împânzit mediul online. Vorbește cu medicii și documentează-te în surse oficiale: WHO, CDC, UNICEF etc.
Surse:
https://www.sciencealert.com/measles-can-erase-your-immune-systems-memory-expert-says
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles
https://www.cdc.gov/measles/signs-symptoms/index.html
Foto: shutterstock.com
