Ne place să vorbim despre naștere ca fiind un miracol. Și este. Dincolo de emoție și metafore însă, nașterea este un proces intens și solicitant, o probă serioasă pentru un organism aflat la început de drum. De aceea, la doar câteva clipe după ce vine pe lume, înainte ca tu să apuci să te obișnuiești cu ideea că e real, că e aici, puiul tău trece printr-o evaluare importantă și primește prima lui notă. Numită scor Apgar, aceasta nu are nicio relevanță pentru viitorul academic al copilului și nici pentru dezvoltarea lui ulterioară, per ansamblu. Are legătură strict cu momentul prezent și le oferă medicilor indicii esențiale despre ce au de făcut în continuare, spre binele celui mic.
Ce reprezintă și de ce este necesar
Scorul Apgar este un instrument valoros, folosit de decenii în lumea întreagă pentru evaluarea clinică rapidă a nou-născuților. Rolul lui este de a arăta cât de bine se adaptează bebelușul la viața din afara uterului și dacă are nevoie de ajutor medical imediat. Testul se realizează simplu și complet nedureros. De cele mai multe ori, mamele nici nu își dau seama când asistenta sau medicul neonatolog îl efectuează. Totul se întâmplă firesc, în primele clipe de după naștere, uneori chiar în timp ce îți ții copilul la piept.
Puțină istorie…
Testul a fost dezvoltat în 1952 de dr. Virginia Apgar, una dintre femeile-pionier ale neonatologiei moderne, pe atunci profesor de anestezie la Columbia University College of Physicians and Surgeons și director al secției de anestezie obstetricală la Presbyterian Hospital. Metodă de evaluare pe care a propus-o a permis identificarea rapidă a nou-născuților care aveau nevoie de intervenție medicală imediată și a condus la salvarea a nenumărate vieți.
Pentru a fi ușor de reținut, numele „APGAR” a devenit și un acronim pentru cele cinci semne evaluate:
A – Aspect
P – Puls
G – Grimasă
A – Activitate
R – Respirație
Descris ca fiind „ridicol de simplu”, acest scor a produs o schimbare majoră. Implementarea testului le-a impus medicilor și asistentelor medicale să examineze nou-născuții într-un mod organizat, iar odată cu atribuirea unui scor s-a creat o necesitate imperativă de a acționa pentru îmbunătățirea lui.
Înainte de adoptarea sistemului de punctaj Apgar, nou-născuții care aveau probleme respiratorii sau erau mici și albăstrii erau adesea etichetați ca fiind născuți morți. Se presupunea că erau prea bolnavi pentru a supraviețui și, în mod inexplicabil, erau pur și simplu lăsați să moară. Nu exista niciun protocol pentru resuscitarea nou-născuților sau pentru intervenția medicală.
Moștenirea Virginiei Apgar în medicina modernă
Prin introducerea scorului care îi poartă numele, dr. Virginia Apgar a schimbat fundamental modul în care este privită îngrijirea nou-născutului. Munca ei a stat la baza dezvoltării neonatologiei ca specialitate medicală distinctă, centrată pe primele momente de viață ale copilului, și a deschis drumul către apariția primelor unități de terapie intensivă neonatală.
Dincolo de impactul direct asupra îngrijirii bebelușilor, dr. Apgar a adus în medicină o idee care avea să fie preluată și extinsă ulterior: evaluarea clinică standardizată, exprimată prin scoruri clare și ușor de interpretat. Astăzi, acest mod de a „măsura” starea unui pacient este folosit pe scară largă, de la evaluarea nivelului de conștiență prin scala de comă Glasgow, până la sisteme complexe care estimează riscul de complicații sau mortalitate în terapia intensivă, așa cum este scala APACHE II.
Ce anume evaluează medicii la scorul Apgar?
La un minut și apoi la cinci minute după naștere, fiecărui bebeluș îi sunt evaluate cinci semne vitale esențiale, fiecare notat cu un scor de la 0 la 2:
- Culoarea pielii, care oferă indicii despre oxigenarea sângelui
- Frecvența cardiacă, un semn vital al adaptării
- Reactivitatea la stimuli, adică modul în care copilul reacționează la atingere sau aspirarea căilor respiratorii
- Tonusul muscular, care arată cât de activ este
- Respirația, ritmul și efortul respirator, dar și intensitatea plânsului
Fiecare criteriu este notat astfel:
2 puncte – normal
1 punct – diminuat
0 puncte – absent
Suma celor cinci note formează scorul Apgar, care poate varia între 0 și 10.
Iată cum anume se notează fiecare dintre aceste criterii.
| Criterii Apgar | 0 | 1 | 2 |
| Aspect – culoarea pielii | Întregul corp este cianotic (albăstrui) sau palid | Culoare normală a corpului, cu mâini și picioare albăstrii | Culoare normală pe toată suprafața corpului |
| Puls (frecvența cardiacă) | Fără ritm cardiac | Mai puțin de 100 bătăi pe minut | Cel puțin 100 bătăi pe minut |
| Grimasă (reflexe) | Fără reacție la stimulare | Grimasă facială la stimulare | Se retrage, tușește, plânge viguros sau strănută la stimulare |
| Activitate (tonus muscular) | Fără mișcare, mușchi flasci, moi | Tonus muscular prezent, dar slab, cu ușoare flexiuni ale brațelor și picioarelor | Mișcare viguroasă, spontană; brațe și picioare flexate care opun rezistență la extensie |
| Respirație (efort respirator) | Nu respiră | Respirație lentă sau neregulată, plâns slab, scâncet | Ritm și efort respirator normale; plâns puternic |
De ce se face testul Apgar la 1 și la 5 minute?
Evaluarea de la 1 minut arată cât de bine a tolerat bebelușul procesul nașterii. Este absolut normal ca unii nou-născuți să aibă nevoie de puțin timp pentru a se adapta, mai ales după un travaliu dificil.
Scorul de la 5 minute este și mai relevant, pentru că arată cum evoluează copilul după primele intervenții și dacă se adaptează singur la mediul extrauterin. Dacă scorul este sub 7 la 5 minute, evaluarea se poate repeta din 5 în 5 minute, până la 20 de minute.
Ce înseamnă, concret, valorile scorului Apgar?
Pentru părinți, un 10 perfect sună ideal, însă trebuie să știi că și un scor de 8 sau 9 este o veste foarte bună.
Scor între 8 și 10
Bebelușul este într-o stare bună sau excelentă și are nevoie doar de îngrijirea de rutină după naștere.
Scor între 5 și 7
Starea este relativ bună, însă copilul poate avea nevoie de suport pentru respirație. Cadrele medicale il vor stimula, îi vor freca pielea și îi pot administra oxigen.
Scor sub 5
Bebelușul necesită îngrijire medicală mai atentă și, de obicei, este monitorizat în secția de Terapie Intensivă Neonatală, unde primește suport respirator, căldură și supraveghere continuă.
Ce se întâmplă dacă scorul Apgar este scăzut?
Dacă scorul Apgar la un minut este mic, primul pas este asigurarea unei respirații eficiente. Căile respiratorii sunt curățate prin aspirație, pentru a elimina eventualele secreții sau lichid amniotic. Apoi, copilul poate primi oxigen prin mască și este stimulat tactil.
În cele mai multe cazuri, aceste măsuri simple sunt suficiente. Doar în situații mai rare, când bebelușul nu răspunde, pot fi necesare intervenții mai avansate, precum intubarea sau administrarea de medicamente intravenos.
Motive pentru care bebe poate avea un scor Apgar mai mic?
Există situații în care scorul Apgar este temporar scăzut, fără a indica o problemă gravă:
- nașterea prematură
- nașterea prin operație cezariană
- sarcină cu risc crescut
- utilizarea medicației pentru durere în timpul travaliului
- un travaliu dificil sau prelungit – într-un studiu amplu, prelungirea stadiului doi al travaliului s-a asociat cu un risc crescut de scor Apgar scăzut la 5 minute.
În special în cazul prematurilor, un scor mai mic este frecvent și nu trebuie interpretat izolat.
Poate prezice sănătatea copilului pe termen lung?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente temeri ale părinților. Răspunsul este clar: scorul Apgar nu a fost conceput pentru a prezice dezvoltarea sau sănătatea viitoare a copilului. Acesta reflectă doar o stare de moment.
Chiar dacă unele studii au asociat scorurile foarte mici la 5 minute cu un risc crescut pentru anumite afecțiuni, majoritatea copiilor cu scor Apgar scăzut la naștere se dezvoltă normal. Există multe alte evaluări și investigații care vor fi făcute ulterior și care oferă o imagine mult mai complexă asupra sănătății copilului.
Care sunt limitele scorului Apgar?
Deși extrem de util, scorul Apgar are și limite. El nu relevă toate aspectele stării de sănătate și nu este influențat de factori precum greutatea la naștere sau vârsta gestațională. De exemplu, un copil prematur sau cu greutate mică la naștere are, în mod natural, nevoie de mai mult sprijin, chiar dacă scorul Apgar nu este extrem de scăzut. Din acest motiv, medicii nu se bazează exclusiv pe acest test, ci îl corelează cu alte observații și investigații.
De asemenea, evaluarea culorii pielii poate fi uneori dificilă. De exemplu, în situații rare, în care icterul este prezent foarte devreme, nuanța gălbuie a pielii influențând percepția vizuală a medicului în momentul evaluării. Din acest motiv, medicii interpretează scorul Apgar în context, alături de alte observații clinice.
Ce este important să reții
Scorul Apgar nu este o „notă” care definește viitorul copilului tău. Este un instrument medical rapid, menit să ajute echipa medicală să reacționeze prompt și eficient.
Dacă scorul nu este perfect, nu înseamnă că ceva este „în neregulă” cu bebelușul tău. Înseamnă doar că a avut nevoie de puțin ajutor la început, iar acest ajutor îi oferă, de fapt, un start mai bun în viață.
Dacă ai întrebări sau nelămuriri, nu ezita să discuți cu medicul neonatolog. Informația corectă și liniștea ta sunt la fel de importante ca îngrijirea celui mic.
Surse:
https://www.babycenter.com/baby/newborn-baby/the-apgar-score_3074
https://healthmatters.nyp.org/apgar-score
https://medlineplus.gov/ency/article/003402.htm
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/23094-apgar-score
Foto: shutterstock.com
