Dacă alăptezi chiar acum sau ai trecut deja prin experiența alăptării cu cei mici, cel mai probabil aceste date îți sunt familiare. Cu siguranță te-ai trezit și tu în toiul nopții, încă amețită de somn, ca să-ți hrănești bebelușul, iar când reușeai, în sfârșit, să-l pui la loc în pătuț, aveai impresia să se crapă de ziuă. Pentru ca, puțin mai târziu, bebe să vrea din nou să mănânce.
Un sondaj recent realizat în SUA de Talker Research, o companie americană de cercetare de piață ale cărei studii sunt preluate frecvent de presă, a pus în cifre această realitate. Hai să vedem ce ne arată ele.
Trei ore pe zi, în medie, pentru alăptare
Sondajul a inclus 2.000 de mame care alăptau în momentul în care au fost chestionate sau care alăptaseră în ultimii cinci ani.
Potrivit răspunsurilor, o mamă petrece, în medie, aproximativ trei ore pe zi alăptând. Mai mult de un sfert dintre participante, 28%, au spus că ajung la aproximativ cinci ore pe zi.
Dacă aduni aceste ore pe parcursul primului an de după naștere, rezultă peste 91 de zile întregi dedicate hrănirii bebelușului. Calculul include și perioada de după introducerea alimentelor solide.
Sigur, mesele nu sunt toate la fel, la fel cum nu sunt nici zilele. Uneori, bebe stă mai mult la sân decât de obicei. Alteori, sesiunile de alăptare sunt mai scurte, dar mai frecvente. Dincolo de aceste variații absolut firești, rezultatul oferă, totuși, o imagine destul de clară asupra locului pe care îl poate ocupa hrănirea copilului în viața de zi cu zi.
Alăptarea, mai mult decât hrănire la sân
Pentru multe mame, mai ales pentru cele care folosesc pompa, timpul și efortul dedicate hrănirii nu se încheie atunci când bebelușul lasă sânul din guriță.
Sondajul a luat în calcul și pomparea laptelui, spălarea echipamentului, depozitarea și pregătirea laptelui, precum și timpul petrecut cu organizarea meselor. Din totalul timpului dedicat alăptării, statul efectiv la sân ocupă cea mai mare parte. Circa o treime. Pomparea mai adaugă aproape un sfert din timp, iar restul se împarte între spălarea echipamentului, depozitarea laptelui și planificarea meselor.
Adunate, toate aceste activități ajung la peste 23 de ore pe săptămână, potrivit răspunsurilor participantelor. Asta înseamnă aproape 100 de ore într-o lună.
Este ușor de înțeles de ce. După o sesiune de pompare urmează demontarea și spălarea componentelor. Apoi, laptele trebuie pus în recipientele potrivite și depozitat, iar pentru următoarea sesiune totul trebuie pregătit din nou.
Sunt lucruri mici, luate separat. Într-o zi în care ai în grijă un bebeluș, toate acestea se adună și nu mai sunt chiar așa nesemnificative.
Pentru mamele care se întreabă dacă folosirea pompei de sân poate influența durata alăptării, cercetările recente aduc câteva răspunsuri interesante. Detalii în acest articol.
Doar una dintre multele sarcini
În primul an de viață al copilului, o mamă nu are de gestionat doar mesele.
Participantele la sondaj au estimat că petrec aproximativ patru ore pe zi, jucându-se cu bebelușul sau ținându-l în brațe. Schimbatul scutecelor ar mai ocupa în jur de două ore, iar baia și rutina de seară, alte două ore.
Nu este de mirare că 39% dintre mamele chestionate au spus că simt că nu au suficiente ore într-o zi pentru tot ce au de făcut. În rândul mamelor care alăptau, procentul a fost de 43%, față de 37% în cazul celor care nu alăptau.
Aceste procente nu spun cât de greu este pentru fiecare mamă și nici nu pot descrie experiența tuturor familiilor. Arată însă cât de ușor se poate umple o zi atunci când ai un bebeluș de îngrijit.
Oboseala vine la pachet
Aproape trei sferturi dintre participante, mai exact 73%, au spus că s-au simțit complet epuizate în timpul perioadei în care au alăptat.
Printre dificultățile menționate s-au numărat:
- durerea de la nivelul mameloanelor: 48%;
- epuizarea: 39%;
- dificultățile de atașare la sân: 33%.
Pentru participante, alăptarea s-a numărat printre cele mai dificile aspecte ale primului an de maternitate, menționată de 40% dintre respondente, devansată doar de privarea de somn, resimțită de 47%. Rutina de culcare, la 32%, și nesiguranța legată de ce este mai bine pentru copil, la 26%, au completat lista celor mai solicitante aspecte.
Este ușor de înțeles de ce oboseala poate deveni atât de apăsătoare. O masă la sân poate avea loc oricând, inclusiv noaptea. Dacă se adaugă pomparea, pregătirea echipamentului și toate celelalte activități legate de îngrijirea bebelușului, pauzele din timpul zilei pot fi greu de găsit.
De ce aleg mamele să continue?
În același sondaj, 56% dintre participante au spus că sănătatea copilului este unul dintre cele mai importante motive pentru care continuă să alăpteze. În pofida tutoror dificultăților. Pentru 43%, un alt motiv este apropierea pe care o simt în relația cu bebelușul.
Durata pe care și-au propus-o inițial a fost, în medie, de cel puțin 10 luni. Obiectivul nu a fost însă atins de 28% dintre mamele care nu mai alăptau la momentul sondajului. Ele au reușit să se țină de plan, în medie, doar cinci luni. Mai mult de jumătate dintre ele au spus că s-au simțit dezamăgite că nu și-au atins ținta. În cazul mamelor aflate la primul copil, procentul a fost și mai mre, urcând până pe la 61%.
Autorii studiului spun că aceste răspunsuri descriu experiența mamelor participante și nu reprezintă o recomandare privind durata alăptării.
Pentru unele femei, alăptarea continuă mai mult, pentru altele mai puțin. Unele mame combină alăptarea cu hrănirea din biberon, fie cu lapte matern pompat, fie cu formulă de lapte praf, iar altele ajung să încheie alăptarea mai devreme decât și-au propus.
„Natural” nu înseamnă neapărat ușor
Faptul că alăptarea este un proces natural nu înseamnă că este întotdeauna simplu, iar rezultatele sondajului confirmă acest lucru.
Fără a reprezenta o imagine exhaustivă, el oferă un reper interesant pentru o perioadă în care timpul pare, de multe ori, să dispară între o masă, un scutec, un somn și următoarea masă. Trei ore pe zi la sân, peste 23 de ore pe săptămână cu tot ce ține de hrănire, peste 91 de zile într-un an. Aceste cifre ne arată cât de aproape ajunge alăptarea de un job cu normă întreagă, doar că fără ture fixe și fără pauză de weekend.
Dacă alăptezi și ai senzația că ziua nu îți mai ajunge, s-ar putea ca problema să nu fie că faci prea puțin. Pur și simplu, hrănirea unui bebeluș cere mult timp.
Mamele care au participat la sondaj au spus și ce le-ar fi ușurat misiunea. Aproape jumătate ar fi vrut mai mult ajutor din partea partenerului în gestionarea gospodăriei, iar o proporție apropiată și-ar fi dorit mai mult sprijin emoțional. Multe au recurs la produse care le ușurează rutina zilnică, precum pompe de sân, mameloane din silicon sau perne de alăptare, dar acestea contează cel mai mult atunci când există suport real din partea celor din jur.
Sprijinul poate veni de la partener, familie, prieteni, medic, moașă sau consultant în lactație, în funcție de problema cu care te confrunți.
Surse:
https://talkerresearch.com/the-91-day-reality-of-breastfeeding-for-early-moms/
https://www.parents.com/breastfeeding-is-a-full-time-job-12029610
Foto: shutterstock.com
